În ultima vreme pe măsură ce congresul american devine mai adâncit în crize fabricate, inacțiune și interese, asist la discuții în care oamenii care urmăresc politica se plâng despre cum democrația nu mai funcțiează cum trebuie, cum America se duce de râpă și totul este un dezastru.
În general mă amuz în sinea mea, cum să le explic eu lor că oricât de rău li s-ar părea, în alte părți ale lumii abia putem vorbi de democrație, starea politicii este abjectă, iar problemele sunt cu ordine de magnitudine mai mari. Și când spun asta mă refer la România, o țară din lumea a doua, nici nu mai vorbesc de ce s-o întâmpla prin Africa și alte colțuri uitate de lume.
Uneori mă simt ca un sărac venit de la sat, cu acces la clubul proprietarilor de Ferrari care se plâng că nu mai e Ferrari ce a fost pe vremea lui Pininfarina.
Să vină ei în România, să vadă ce înseamnă probleme reale în clasa politică și în guvernare în general, și mai vorbim noi după aia. 🙂
Aici li se pare sfârșitul lumii că n-a votat parlamentul pe o lege despre controlul armelor.
Să vină la noi unde niște indivizi încearcă să fure puterea cu totul, indivizi care nu au făcut nimic care să îi dovedească a fi competenți și care încearcă să schimbe Constituția după li se scoală lor… și după aia mai vorbim noi despre eșecuri ale democrației. 🙂