Despre tristețe și inutilitatea speranței

O prietenă mi-a spus o poveste în seara asta.

Oprită într-o intersecție, vede un handicapat cerșetor care pare să spună ceva neinteligibil de fiecare dată când cineva îi dă un ban.

Oare ce tot spune, întreabă prietena mea pe amicul ei care trece pe acolo tot timpul.

Păi pe fiecare om care îi dă un ban îl întreabă “mai e multe?”… pentru ca mama lui i-a spus că o să poată să nu mai stea la cerșit doar atunci când n-o să mai treacă nicio mașină prin intersecția aia.

Și-atunci el tot stă acolo și întreabă, “mai e multe?”

Pe amica mea a întristat-o foarte tare povestea asta, și recunosc că și mie mi s-a rupt un pic sufletul când am auzit-o. 

Și apoi am realizat ceva foarte interesant.

Nu ne întristează faptul că un cerșetor, într-o intersecție, își pierde zilele. Sunt mulți ceșetori pe lume, mulți muritori de foame, și cu toate astea nu ni se rupe inima pentru fiecare dintre ei.

Dar ce este cu adevărat diferit în povestea asta, este speranța inutilă că undeva, cândva, este o lumină la capătul tunelului, o speranță pe care noi o știm a fi imposibilă.

Și cred că asta este ceea ce ne rupe un pic sufletul, ideea că putem spera lucruri care garantat, absolut și inevitabil, nu se vor întâmpla niciodată.

10 Responses to “Despre tristețe și inutilitatea speranței”

  1. a fi says:

    * a fi imposibila

  2. Auras says:

    Si totusi se-ntampla.

  3. cristi says:

    frate, i-a scăpat omului o tastă în plus… treci peste și ia ceva folositor din postare!

  4. Vivi says:

    Cred că fiecare platformă de blogging ar trebui să adauge un plugin care să adauge un buton separat de “Raportează greșeli gramaticale” cu un mesaj privat, și s-ar rezolva toate chestiile astea. 🙂

  5. cristi says:

    nu, că dacă toată chestia ar fi privată, n-ar mai corecta nimeni… iar dacă îi ștergi comentariul, ești acuzat de ipocrizie.

  6. Vivi says:

    O să caut, să testăm această ipoteză. 🙂

  7. Adrian says:

    chestia cu corectatul asa ziselor greseli gramaticale mi se pare o mare jignire la adresa autorului. e ca si cum il faci prost pe fata ca el nu stie cum se scrie corect gramatical si te trezesti tu desteptul satului sa il inveti. la el pe blog. la el acasa cum ar veni. stai jos si comenteaza doar cand ai ceva interesant de zis. nu fii o curva cu pretentii de virgina!

  8. Mihai says:

    speranta moare ultima …. sau poate nu moare niciodata
    nu?

  9. Andrei C says:

    foarte bine observat

    Cred ca povestea are si un element de “e cuminte si face exact ce i se spune – dar asta n-o sa-l salveze”

  10. adela says:

    Am sa scriu asta doar pentru distractie, pentru Adrian. ‘nu fii o curva cu pretentii de virgina’ s-ar scrie corect ‘nu fi o curva cu pretentii de virgina’. E ca atunci cand repari un defect si introduci altul :).

Leave a Reply