Ieri in Union Square un tip apare impingand un pian si incepe sa cante. Niste ciudati s-au adunat in jurul lui si au inceput sa se simta bine impreuna.
L-am filmat si imi plac mult cele trei minute care au iesit din asta, mi se pare ca reprezinta foarte bine New York-ul din multe puncte de vedere, cu ciudati, pianisti, oameni multi, caini, ambulante, zgomot si weirdos.
Imi place mult cand dau intamplator peste momente din astea si este si asta unul din motivele pentru care imi place orasul atat de mult.
Si daca cineva are chef de o panorama, am facut si una din asta (se vede mai bine contextul tipului cu pian). ð
Ah, te invidiez! Vreau si eu ciudati de-astia la mine in parc… Frumoasa panorama ð Poate voi ajunge intr-o zi si-n New York City!
Vazut de aici, din departare, dintr-un alt oras cu ambulante, multi caini si multi oameni, chestia asta pare un pic trasa de par. Ma rog, sunt sigur ca se potriveste perfect New York-ului (poate un pic prea perfect), dar in alte locuri ar parea ca un hapenning fortat, un fel “look mum, I’m so cool”.
Am inceput de putin timp sa-ti citesc blogul si imi place mult sa citesc despre cum descopera un roman New-York-ul. Apropos… de ce nu-i schimbi numele din “developer blog” care suna putin plictisit.
Nu mi se pare nimic tras de par. E o stare de spirit care se regaseste deseori in special unde concentratia americani e mai mare. Am vazut chestii asemanatoare in alte mari orase.
Ce pot sa zic; sunt de acord cu Leah : Te invidiez! Vreau si io ð
@Mihai: tu in ce oras cu ambulante, caini si multi oameni esti?
Mie tocmai asta mi-a placut, ca astfel de lucruri nu imi dau deloc sentimentul ca ar fi deplasate si ca, atunci cand se intampla, e un sentiment pozitiv in jurul lor, lumea se bucura si casca gura, nu simti de la nimeni ca il iau pe respectivul peste picior sau ca zic “ia uite ba si la asta, a venit aici sa se dea cool”.
@Oana: Inca mai imi place sa cred ca scriu mai mult ptr mine. ð Asa ca nu ii voi schimba numele, aici inca voi scrie despre lucruri din viata mea de developer (mai des sau mai rar, dupa cum o batea vantul). Cred ca daca vrei sa vezi cum am descoperit New York-ul trebuit sa citesti mesajele de acum doi ani, acum aproape ca am inceput sa il cunosc. ð
NYC…cine nu ar vrea sa ajunga acolo…? Poate ca intr-o zi o avem si noi un colt de NYC si o sa ne laudam cu el. Pana atunci, hai sa visam ca intr-o zi o sa ajungem si noi in NYC1
Foarte fain, am mai intalnit si prin Bucuresti momente asemanatoare si it’s just feels good! ð . Tipu de canta la pian se pricepe, piesa de la final cand se isterizeaza lumea pe acolo e Journey-Don’t Stop Believin’ .
frumos….f frumos!!!1 Imi place cum ai descris , dar si comentariile celorlalti. Dar daca ai fi locuit in NY, nu ai mai fi dat atita prozaism articolului tau….