De când scriu chestii online, mai ales poate în engleză dar nu numai, pe blog aici sau pe Facebook, când fac o greșală gramaticală, mai ales dacă este una comună, aproape inevitabil se găsește câte un apărător vigilent al corectitudinii limbii române care să remarce asta și să mă corecteze.
Sunt convins că vi se întâmplă și vouă în viața reală. De fiecare dată când spun “prietenul meu X s-a măritat…” și sunt corectat “pardon, vrei să zici că s-a căsătorit, da?” îmi vine instantaneu să îi dau cu o tigaie în față celui care mă corectează. 🙂
Mă întreb dacă acești oameni se gândesc cum percep eu, autorul textului, această atenționare.
Dacă se gândesc vreodată că mesajul pe care ei îl comunică este “eu nu știu ce spui tu acolo, nici nu mă interesează prea tare, în schimb pentru că ți-am remarcat o eroare care nu are legătură cu fondul ci cu forma, m-am grăbit să îți dau una peste bot ca să îți arăt în public că eu știu gramatică și tu nu”.
Și mai ales atunci când scriu ceva în care eu am pus suflet, când încerc să comunic idei de care îmi pasă, cum să nu mă simt înstrăinat de acești oameni care par să fie mai preocupați de formă decât de fond?
Da, fac greșeli gramaticale, am blugii rupți în cur, când mănânc nu respect litera codului bunelor maniere și folosesc verbele “mărita”, “însura” și “căsători” ca sinonime, indiferent de genul subiectului.
Dar îmi place să cred că ceea ce contează este ce și cum gândesc, nu cât de obsedat sunt de a respecta gramatica limbii în care scriu.
Well… n-ai dreptate! Poate partial, in sensul ca-ti inteleg frustrarea in cazul in care tu te straduiesti sa “make a point” si vine unu’ sa se dea destept cu o virgula; mai depinde si de tonul cu care o face, ce-i drept.
Dar la modul general, n-ar trebui sa te ambalezi astfel. Poate cel care o face e bine intentionat, poate asteptarile fata de cineva care scrie sunt in general destul de ridicate in ce priveste felul in care e prezentata ideea, atat din punct de vedere cat si gramatical (sic!). 😛
Si da, sunt un grammar nazi, in case you were wondering 🙂
Pe de alta parte felul in care stii sa exprimi o idee, poate ca spune multe si despre cat de atent esti la detalii, cat de precis gandesti, daca-ti pasa ce si cum comunici… si altele.
important e că te străduiești 😉
@Nicu: dacă ești grammar natzi, așa cum spui, nu te gândești și la ce efect are ceea ce tu spui asupra celuilalt? Cum este percepută corecția ta? Trebuie neapărat să o faci în public, și trebuie neapărat să o faci în momentul respectiv? Oare nu e mai important să asculți și să înțelegi ce vrea de fapt omul să spună, decât să îl corectezi gramatica?
Normal că mă ambalez, pentru mine o astfel de întrerupere este foarte idiotică și mă face să mă simt că vorbesc degeaba, încercând să transmit idei unui om care în loc să le asculte este mai preocupat să mă întrerupă off-topic.
@Flaviu: dacă faci repetat niște greșeli evidente și continui să le faci deși e clar că alții te corectează, într-adevăr, poate spune ceva despre cum gândești.
Dar dacă într-adevăr ăsta este cazul, o întrerupere abruptă în mijlocul unei discuții al cărui subiect nu este gramatica nu îl va îndrepta pe respectivul. Și atunci ce sens are să faci asta?
Oricum, eu mă refeream mai mult la cei care îmi corectează chestii pe internet, unde poate am tastat greșit, poate eram foarte obosit, poate am greșit din grabă, toate din ele motive foarte legitime care probabil nu merită astfel de distrageri.
Cu alte cuvinte… mie mi se pare destul de evident că nu există nici un efect pozitiv al acestor întreruperi. Tot ceea ce fac este să dovedească că anumiți indivizi au găsit un subiect (gramatica) ușor de corectat și se bagă și ei repede în seamă ca să dovedească că sunt deștepți. Pentru că efectele asupra celui corectat sunt rar pozitive sau constructive.
Bine că măcar scrii cu diacritice! 😀
Eu iti dau dreptate. Am observat si eu asta si ii pe gasesc oamenii care se ocupa cu “corectatul firului de pai” superficiali. E singura opinie pe care pot sa si-o exprime legat de mesajul pe care il aud (dar nu neaparat il si asculata), ca are o greseala de exprimare gramaticala.
Nu ma refer aici la situatiile in care textul sau greselile de vorbire se intalnesc din trei in trei cuvinte – cand mesajul probabil e echivalent cu valoarea gramaticala, adica 0.
Mie imi vine sa vomit cand vad pe cineva scriind fara cratime, sau cu prea multi / putini de “i”. Il ascult in continuare, dar respectul pt acea persoana imi scade simtitor. Din pacate am dat peste destui IT-isti care au problema asta.
Poate si tu ar trebui sa respecti respectul unora pentru limba si sa iti verifici textul / cunostintele inainte sa apesi pe Publish.
Se intampla sa greseasca oamnenii din cauza ca sriu foarte repede la tastatura, cred ca nu e la fel de grav ca si atunci cand fac erori de exprimare si cine mai stie ce.
Fenomenul mentionat de tine este prezent pe blogul Luceafarului din onlineul romanesc: zo.so. Daca parerea ta nu ritmeaza cu parerea lui si bineinteles nu are argumente se transforma in profesorul de gramatica fara catedra. Daca ii raspunzi se supara ca …. si nu iti mai aproba comentariul. Specific… romanesc.
@Andrei: mi se pare foarte okay să judeci cum dorești tu aceste persoane. Pe mine ca și vânzător de idei nu mă afectează în nici un fel faptul că mă judeci, e libertatea ta să faci asta.
Dar mă irită cei care întrerup flow-ul unei conversații pentru astfel de detalii idiotice.
Faptul că folosesc cuvinte în engleză din când în când s-ar putea să facă pe unii oameni să vomite, ca tine. 🙂
Dar adevărul este că cei care sunt buni la empatie înțeleg că după ce vorbești engleză 24/7 e greu să vorbești română ca la academie. Și cred că asta se aplică și la celelalte greșeli minuscule de gramatică, de spelling, și tot așa.
Cred ca depinde si de greseala pe care o faci. Sunt greseli si greseli, unele acceptabile, altele nu. Daca spui “mai m-am dus prin tara” deja…
@Vivi Am fost si eu plecat, am si eu ticurile mele verbale. Daca stii cum ar fi corect, dar alegi sa folosesti un englezism, nu vad o problema in asta. Pune-te in pielea noastra, a celor din tara: vedem zi de zi cum tot felul de urangutani iti ies in fata in trafic, te injura, deschizi televizorul si dai peste aceeasi orangutani, insa acum sunt prezentati ca niste oameni de afaceri si pusi sa injure oameni de cultura. Este degradant pentru noi, pentru imaginea noastra ca tara. Lipsa de fair-play si nepasarea din societate este ilustrata si prin nepasarea fata de limba romana.
După o zi lungă în care compilatorul te corectează la orice abatere, cât de mică, mi se pare normal să explodezi când încep și oamenii să te corecteze.
@Andrei: deci cum ar veni, nevoile tale sunt mai importante decât nevoile mele. 🙂 Să mă pun eu în locul tău, pentru că invers nu se poate? 🙂
@Vivi N-ajungem nicaieri asa. Faci cum vrei, iar faptul ca inca sunt pe blogul tau *inseamna* ca vad valoare mai mare in ideile expuse de tine decat invaloare gramaticala ( de care oricum nu imi aduc aminte sa fi observat la tine. Un englezism *nu* intra la categoria gramatica ci la categoria vocabular. Gramatica inseamna sa stii sa folosesti verbele la timpul potrivit, prepozitiile, conjunctiile, semnele de punctuatie. Mie mi se pare importanta gramatica, tu se pare ca nu dai doi bani momentan. Predictia mea e ca o sa ajungi full circle, te vei intoarce in cele din urma la ganduri mai bune fata de problema asta ).
All za best, sper sa te vad repede cu un nou startup si sper sa ajungi sa auzi repede si de proiectul la care lucrez 🙂
Eu locuiesc in strainatate de aproape 9 ani, timp in care am vorbit spaniola si acum numai engleza. Am intalnit foarte foarte multi romani care adaugau cuvinte spaniole in romana, pentru ca le venea la indemanda. De inteles inteleg foarte bine.
Insa eu mi-am propus personal sa gasesc mereu corespondentul romanesc al oricarui cuvant strain – e ca un joc pentru mine pentru care pun efort deliberat. Tu stii ca majoritatea romanilor din Spania stiu ce este “jengibre”, dar nu stiu ca in romaneste se spune “ghimbir”? Majoritatea folosesc “maleta” in loc de “valiza”. Ha, ha, cred ca acum un roman din Spania nu se intelege prea bine romaneste cu un roman din Italia! 🙂
Eu una vreau sa stiu semnificatia cuvintelor in limba mea, pentru ca am o fetita pe care vreau sa o invat limba romana cat mai corect.
Daca e vorba de o conversatie, atunci da, de cele mai multe ori aleg sa ignor greselile gramaticale ale interlocutorului de dragul de a nu-l intrerupe si a nu-i distrage atentia de la ceea ce incerca sa imi prezinte. In cazul documentelor scrise insa devin mai pretentioasa – si asta pentru ca autorul a avut la dispozitie timp sa corecteze textul respectiv. O eroare gramaticala imi distrage complet atentia, si in mod evident o voi semnala la final. Multumita celor care m-au corectat la timp am ajuns sa nu mai folosesc “vroiam” de exemplu. Gasesti aici un punct de vedere pertinent asupra problemei http://www.krossfire.ro/cosmarul-gramaticii/ . Concluzia mea e ca gramatica nu tine de forma, cum spui tu. O exprimare defectuoasa poate conduce la o fraza fara sens/ambigua sau necesita mai multa atentie din partea cititorului/ascultatorului pentru a fi descifrata. Limba nu e statica, si nici cunostintele tale de vocabular si gramatica nu ar trebui sa fie statice.
Și una de la HBR: “Grammar signifies more than just a person’s ability to remember high school English. I’ve found that people who make fewer mistakes on a grammar test also make fewer mistakes when they are doing something completely unrelated to writing — like stocking shelves or labeling parts.” http://blogs.hbr.org/cs/2012/07/i_wont_hire_people_who_use_poo.html
Ai scris cuvîntul „greșală” greșit. Corect este „greșeală”.
“prietenul meu X s-a măritat…” ! Este f. corect! Limba Romana are aceasta libertate:EL s-a mutat la EA si Ea este cea care “conduce…”. Este o figura de stil folosita in Romania de cand ma stiu….adica EL este “sub papuc”!
In privinta “corectorilor”, cel mai bun raspuns este IGNORANTA!
Nu trebuie sa te enervezi si sa folosesti cuvinte jignitoare, care sunt mai declasante decat incalcarea gramaticii….
Ramai calm!
Adevarat :)) cred ca toti avem macar un prieten de genul asta care sa ne corecteze mereu…
Sunt intrutotul de acord cu Vivi !
Limba este doar un instrument de comunicare, nu un scop in sine.
Ea este intr-o continua evolutie si tendinta de simplificare si nu tine seama de “gardienii” corectitudinii. De exemplu pana acum cativa ani era oribil sa folosesti cuvantul “misto” iar acum il gasim in DEX.
Exemplul cel mai puternic in favoarea simplificarii este chiar limba engleza, care a evoluat dintr-o limba dificila vest germanica intr-o limba usor de invatat, raspandita pe tot globul.
“Limba este doar un instrument de comunicare, nu un scop in sine.”
Limba nu este doar un instrument de comunicare, este și un factor al identității naționale și un factor în modelarea felului cum gândește un om.
Și există nenumărate exemple de oameni care au făcut din instrumentele lor “scopuri” mai înalte decât e rezonabil. Dar dacă este vorba de o vioară atunci lumea îi admiră, dacă este vorba de limbă poate sunt admirați mai puțin. Nu zic că asta este o scuză pentru a fi nesimțit în comentarii în spațiul virtual al altcuiva. Zic doar că lumea este mare, nimeni nu știe totul și este bine ca toate părțile să aibă înțelegere pentru lucrurile care sunt diferite.
Desigur Max, atunci da-mi voie sa-ti zic Balshoi intr-o “admirata” limba. 🙂
Ce de polemici genereaza subiectul …
Sper sa nu gresesc gramatical (ca sa nu fiu banat), desi deja exprimarea lasa de dorit …. NU?
Ideea cu care si eu sunt 100% deacord este ca “ce gandesc conteaza, si cum te exprimi conteaza, si cum scrii conteaza”
Depinde in ce context te exprimi, cu cine vorbesti, cat de mult vorbesti…. ca daca vorbesti / scrii prea mult poti sa o zici gramatical ca nu te mai asculta nimeni.
Deci eu ma opres aici.
Un fel de “nu conteaza cat de lung am parul…..” !
Nu ma deranjeaza decat greselile grave…la naiba, de ce m-or fi deranjand? Nu atentionez pe nimeni in real life, doar cateodata online, nu’s ce ma apuca, e inutil oricum. 🙂
Ma bag si eu un pic in seama, cu mare decalaj.
Partea proasta e ca “scripta manent” si aici ai o raspundere.
Unii poate te atentioneaza nu ca sa-ti faca impresie (buna sau rea) ci ca sa te ajute sa corectezi iute textul si apoi sa nu mai vina niste adevarati “nazi’s” sa te tot intrerupa.
Unii (si eu, de altfel) considera ca o gramatica fara scapari ilustreaza o minte limpede si organizata. Nu neaparat creativa 🙂
Nu tuflesti pe un site, de ex., culorile la nimereala, ci incerci sa le armonizezi, ba chiar respecti niste reguli. Cam ca si in muzica.
“unei discuții al cărui subiect” – suna ca dracu, asta neinsemnand ca tu nu esti baiat destept, in continuare 🙂