Din puțul gândirii

Mi se pare din ce în ce mai des că fiecare dintre noi purtăm o mască în relațiile noastre interumane și una din dorințele noastre cele mai arzătoare este să găsim acea persoană care va vedea dincolo de masca asta, și ne va vedea așa cum “suntem noi cu adevărat”.

Mă întreb de ce oare nu tragem concluzia că ar trebui să fim “așa cum suntem noi cu adevărat” tot timpul.

16 Responses to “Din puțul gândirii”

  1. Laufer says:

    Pentru ca atunci nu am mai avea acea dorinta arzatoare sa gasim pe cineva care sa ne cunoasca. (Tot din putul gandirii)

  2. Madelaine says:

    Fiindca ne temem ca ceilalti nu ar mai accepta felul nostru adevarat de a fi, i-am dezamagi, i-am indeparta, de ce nu?, i-am scarbi. Ne-am obisnuit prea mult cu tot ceea ce inseamna aparente, artificial, masti, neadevar, existente precare. (Tot din putul gandirii)

  3. bastylica says:

    poate pentru ca ne e frica de ce gandesc altii despre “adevaratul” om din noi…asa ca preferam sa stam pititi dupa acea masca

  4. Vivi says:

    Da, dar nu ar fi mai ușor să găsim persoana aia care ne place “for whom we are”? Mie așa mi se pare, de-aia încerc să fiu cât de direct și cât de eu însumi pot, cât de des.

  5. Irina says:

    Poate ce-mi trece mie prin cap n-are prea mare legătură cu ce-ai zis tu, dar… Mie mi se pare că tot mai mulți oameni au relații “superficiale” cu cei din jur, la modul că nu dezvăluie despre ei decât un strat de banalități neimportante și fără substanță, chiar și în relația cu așa-ziși “prieteni”. Probabil e vorba de frica de a fi respinși sau răniți, asta ne împiedică să îi lăsăm pe cei din jurul nostru să treacă de suprafață. Și mi se mai pare că, încet încet, începem să purtăm de fapt variațiuni ale aceleiași măști. Oare continuând în stilul ăsta o să mai știm măcar noi cum suntem “așa cum suntem noi cu adevărat”?

  6. angeldust says:

    daca nu ma insel, ionel teodoreanu avea un roman numit “bal mascat”. nu mai sunt sigur daca romanul respectiv ataca problema de aici sau era un alt roman, al lui mihail drumes? sau al altcuiva? au trecut ceva ani!

    ca si raspuns scurt/superficial la intrebarea ta, e contraproductiv sa fii “cum simtzi ca esti tu” in relatziile cu oamenii. genereaza conflict si neplaceri. e cu mult mai avantajos sa fii “politically correct”. costul de a purta masca respectiva e perceput a fi cu mult mai mic decat beneficiile pe care le aduce.
    in afara de chestia asta, marea majoritate a oamenilor au probleme de consistentza majore (standarde duble, etc). deci ceea ce cred ei ca sunt e diferit de perceptzia altora si masca pe care cred ei ca o pun e perceputa diferit de ceilaltzi de asemenea. de aici totul devine foarte confuz

  7. Sonia says:

    Relațiile interumane sunt de două tipuri:
    1) cele între persoane de același sex, bazate pe un pact tacit de neagresiune/ne-concurență (“nu te văd ca pe un posibil adversar”) și pe pasiuni/valori comune (ex: grupul de bărbați care merg împreună la un meci sau grupul de femei care merg împreună la cumpărături).
    2) cele între persoane de sex opus.

    În timp ce 1) apar în mod natural și spontan (datorită apropierii de vârstă/ocupație/spațiu de lucru/spațiu de locuit), relațiile durabile de tip 2) necesită o integrare bună (sub o singură “mască”) a calităților și defectelor pe care le avem, lucru care necesită timp (nu ne cunoaștem de la naștere toate atributele, unele sunt descoperite *doar* prin interacțiunea cu o persoană diferită de noi) și disciplină (“am descoperit la mine atribute care nu-mi plac/care sunt condamnabile dpdv social și aleg sau nu să le țin sub control”).

    Poate că de aceea apar mai multe “măști” în personalitatea unui om – durează ani până să pot defini ce înseamnă pentru mine că “așa sunt eu cu adevărat”.

  8. lili says:

    pt ca ne simtim prea vulnerabili

  9. C. says:

    Citeste Goffman – Viata cotidiana ca spectacol

  10. sofia says:

    Diplomatia si toleranta fac parte din educatia unui om rational

  11. deea says:

    In general, intr_o relatie, mai ales in cea de dragoste, oamenii au tendinta sa se schimbe ( pe ei insisi sau unii pe altii), sa arate ce e mai bun, mai frumos la ei, ca dupa un timp fiecare sa oboseasca si sa redevina ei obisnuiti, uneori nervosi, alteori obositi si tot asa…si atunci se poate produce o ruptura sau nu, atunci incepe adevarata interactiune…cel mai important este sa existe iubire, iubire pentru un om, asa cum este el…cat despre masca, e important sa astepti sa vina primavara si ea sa cada, daca exista…

  12. kellogs says:

    cei 2 centi ai mei – pentru ca așa cum “suntem noi cu adevărat” enu prea o stiu nici mamele noastre de s’au chinuit cu noi atata, si nici noi. Cred ca te referi la ‘cum am vrea sa fim’. Era o fraza din Morometii parca, cumva cum ca nu cunosti un drum cu fiecare pas, ci doar la sfarsit cand te uiti in urma si l’ai strabatut tot tot.

  13. Ciprian says:

    Uite exact masca despre care vorbesti tu o urasc eu la oameni si tocmai de aceea sunt asa cum sunt, ma port cum imi vine si spun exact ceea ce simt.

    Imi pare rau uneori ca sunt inconjurat de oameni care depun eforturi mult prea mari pentru a creea in jurul lor o aura falsa care se destrama in ochii mei la prima scapare. .

    Pot spune ca am avut de pierdut destule pe tema asta dar cei care m-au acceptat si au inteles de fapt cine sunt imi sunt prieteni sau mi-au devenit persoane apropiate iar de restul putin imi pasa.

    In lumea asta plina de ipocriti este un lucru mare sa iti arati adevarata fata.

    Cat despre partea cu “acea persoana” nu prea mai am nevoie… 🙂 cea care ma intelege cel mai bine este langa mine de ceva timp… deci punct.

  14. crys says:

    cred ca angeldust a pus punctul pe i cel mai bine. “political corectness” a devenit sufocanta, in vest poate chiar mai mult decat la noi.

  15. Blegoo says:

    Așa… și dac-am fi pă bune… care ar fi kestia?
    La ce ar folosi?
    ?

  16. alina says:

    chiar asa…de ce? 🙂

    poate pentru ca nu ne plac lucrurile simple, nu ne place esenta, poate pentru ca nici macar nu ne punem intrebarea de ce facem asta.. 🙂

    @angeldust perceptia diferita a celorlalti (sau subiectivismul, flitrele prin care fiecare trecem realitatea, acel simplu “fiecare vede ce vrea”) este una, si a fi tu insuti sau nu, e alta 🙂

Leave a Reply