Am intrat într-o rutină în care dimineața mă duc la piscină (front crawl pare să fie mai greu de învățat decât breaststroke), gătesc, dorm un pic dupămasă dacă am chef, citesc, mă uit la filme, ies în oraș cu diverși și uneori lucrez la harta politicii.
Încă aștept să mă lovească vreo revelație majoră. Până acum am reușit doar să mă îndrăgostesc nebunește de Lost In Translation și să îmi dau seama că singurătatea nu e așa de rea. 🙂
Dacă atunci când se termină acest experiment reușesc să fiu pe deplin fericit fiind singur, o să îl declar un succes. 🙂
În weekend mă duc la Lisabona, să mai stau și undeva unde e cald pentru câteva zile. 🙂 Cineva de prin Lisabona citește blogul ăsta? Any tips are appreciated.
Apucă-te de triathlon, îți mai lipsește doar alergarea; găsești aici http://amzn.to/fmZUpI un ghid bun.
plimbă-te mult pe străzi în lisabona. Arhitectura mi s-a părut f mişto şi sunt multe puncte de unde vederea chiar merită.
Mie front crowl mi se pare foarte natural, iar la brest stroke n-am reuşit să ajung nici măcar mediocru.
Cofetăria ‘Pasteis de Belem’ unde poti incerca ‘pastel de nata'(aştept parerea cunoscatorului:-p ) şi incearca sa ajungi la Cabo da Roca – cel mai vestic loc din Europa, în drum vei vedea Cascais-ul care poate iţi va atrage atentia…..În rest calatorii cu bucurie(aştept ochiul zeiss;) )…..şi o baie în ocean (testam rezistenţa calatorilor=
🙂 Interesant subiect.
Lost in translation e intr-adevar genial..
deja sunt invidios… x)
Imi place ca iti traiesti momentele de fericire la maxim. Si frmos ca reusesti sa vizitezi multe locuri / oameni / culturi.
Nice
..cand ma uit la poza de mai sus ma gandesc deja la gratarele pe care o sa le fac in vara asta cu prietenii..