Pornind de la un comentariu din post-ul anterior am făcut o schemă cu rețeta pentru ingineri. 🙂 De ce nu face nici un site de rețete asta?
Pornind de la un comentariu din post-ul anterior am făcut o schemă cu rețeta pentru ingineri. 🙂 De ce nu face nici un site de rețete asta?
Ei da! asta da reteta! acum pricep si eu 😀
eu zic ca daca pitchuiesti ideea asta la google sigur la anul o sa aveti replicatoare de genul celor din star trek 🙂
Exista un site de retete pentru ingineri, dar mai au de lucru un pic la partea de grafic: http://www.cookingforengineers.com/recipe/194/Cream-of-Mushroom-Soup
La finalu paginii e diagrama.
A ta e mai faina !!!
O prietena inginer mi-a dat link catre exact aceeasi reteta de crema de ciuperci!! Este singura de pe site-ul ala care are timeline or what?! 🙂
Ha, tare! 🙂
Simt in tine dorintza de a formaliza si standardiza, lucru foarte bun de altfel IMHO.
Dar, desi nu le am prea tare cu bucataria, le am cu spiritu’ critic, dupa cum bine stii :-), asa ca: axa cu temperatura e fun pentru grafica, dar cam atat. Adica, okay, timpu’ e relevant (“cat mai tre’ sa stau pana sa adaug nu-stiu-ce”) si usor de masurat (“vezi la Rolexu’ de bucatarie :-)”.) Da’ temperatura la ce-o folosesc, avand in vedere ca indicatziile sunt dependente de timp (“adauga X dupa T minute”) si nu de temperatura? Ca sa nu mai zic c-o masor mai greu… adica eu personal nu bag deshtu’ sa vad daca sunt 90 sau 95 de grade 🙂 Concluzia: timpu’ e necesar si suficient, temperatura e doar pentru efectu’ de culeanu. 🙂
Stiu, stiu, those who can’t do… critique 🙂
Ah, si ca sa fiu nazist: “teh” water? 🙂
Si de ce nu exista un site… hmmm.
Pai, o varianta ar fi sa-l faci, sa vezi ce iese (ca si user engagement.) 🙂
O alta varianta ar fi: pentru ca nu rezolva o problema reala. 🙂 Piatza de recipe search e supra-saturata, sunt tone de site-uri, motoarele de cautare au dedicated search vertical pentru recipes, etc. Problemele reale, cand cautzi o retzeta, sunt (sau cel putzin par a fi, dupa o “analiza” de 2 minute):
— ce pot sa fac, given o lista de ingrediente (“m-am uitat in frigider, am X, Y, si Z, ce pot sa fac de mancare cu ele”)
— ce pot sa fac, given o lista de restrictii (“detest conopida, ce pot sa fac fara sa contina asa ceva”)
— ce pot sa fac, given un specific (“cumpar ce e nevoie, important e sa iasa ceva chinezesc”)
— ce pot sa fac, given un time limit (“sa am si eu 2-3 chestii pe care sa mi le fac in fiecare zi, si sa dureze maxim 15 minute”)
— combinatii din cele de mai sus 🙂
Problema cu prezentarea (“nu inteleg retzeta asta asa cum e prezentata aici”) nu prea pare sa existe… iar asta e singura problema pe care pare sa o rezolve graficu’ ala de mai sus.
Da’ oricum, 10 pentru creativitate artistica ;-), ca stiu ca-ti place sa te complimentez. 😉
– Dumi
P.S. Ba, de cand nu am mai troll-uit pe aici…
Dude, relax. Iei lucrurile mult prea în serios, era doar de amuzament, de amorul artei. 🙂
Cum ar arăta rețetele pentru ingineri:
http://www.dilbert.com/blog/entry/the_dilbert_cookbook/
Bai, nu e o idee deloc proasta. Foarte bune ideile lui Dumi. Cine se baga?
Mai intreaba odata cum faci cu sarea, eu stiu ca ea se pune cand mancarea (orice mancare) e aproape gata si asta din doua motive:
1. sarea incetineste fierberea apei
2. legumele oricum isi lasa din saruri in timpul fierberii si nu ai cum sa stii exact cum evolueaza gustul mancarii inainte sa-si lase sarurile.
In rest, foarte tare! 😀 Mergi mai departe cu ideea. 🙂
Mersi de schema logica in engleza. Asa am aflat si eu ce sunt tecii. Ca ardeleanca de mine credea ca sunt sucurile de la tec.