Am realizat recent, vorbind cu o prietenă, că poveștile pe care le spun eu, despre mine, trecut, prieteni, călătorii, lume, New York, vacanțe, sunt aproape întotdeauna descrieri de stări, relații, oameni, sentimentele lor și sentimentele mele.
Sunt întotdeuna povești foarte descriptive despre cum simt și gândesc eu despre lume, întotdeauna analize și concluzii, mereu încercări de definire a realității surprinsă într-un moment suspendat în timp.
De cealaltă parte a baricadei sunt acei oameni ale căror povești sunt întotdeauna dominate de fapte și întămplări. Oameni care întotdeauna au o întâmplare de povestit, haioasă sau nu, probabil interesantă, exemple de lucruri concrete, interacțiuni, spuse, dialoguri, acțiuni. Unde au fost, cu cine s-au întâlnit, ce-au făcut după aia.
În timp ce poveștile lor seamănă cu un film de scurt metraj, poveștile mele seamănă mai degrabă cu o fotografie.
Mă întreb ce spune asta despre mine. O fi vreun psiholog pe aici? 🙂
Ce spune despre tine?
Narcisism + o mica doza de egocentrism 🙂
n-as sti sa-ti spun si nici daca as sti, probabil ca n-as spune, dar fotografia de azi e foarte frumoasa…
Nu sunt psiholog, ci doar pasionată de psihologie. După ce termin de citit Photolanguage, voi putea analiza mai obiectiv “fotografia” de care spui 🙂 . Asta dacă vei mai fi interesat de “ofertă” la momentul acela 🙂 .
Asta spune ca fotografia ta va fi pe placul celor care gandesc in fotografii si va fi o secventa integrata in filmul celor care gandesc in filme. 😀
Asta spune despre tine ca esti un tip preocupat de introspectie sau cunoastere de sine, ca analizezi lucrurile dintr-o perspectiva personala, un tip sensibil, care percepe mesajele subtile, un tip care intelege ca o secunda poate echivala cu o eternitate, si asa mai departe. Toate fotografiile sunt o oglinda a ta, reflecta pasii pe care-i faci tu catre tine. Asta inseamna sa cresti, sa te maturizezi.
Cel mai frumos e sa te iubesti pe tine insuti!
Bai iti recomand http://www.ted.com/talks/daniel_kahneman_the_riddle_of_experience_vs_memory.html 🙂
mie mi-a placut foarte mult joaca cu experiencing self si remembering self.
aproape mi-a raspuns la intrebarea pe care ti ai pus-o tu 🙂
Spune despre tine ca ai inceput sa scrii posturi despre posturile pe care le scrii despre tine pe blog. Astpet un post despre posturile ca asta.
@ovidiu: mesajul ăsta nu e despre blog, ci despre viața mea de zi cu zi și poveștile pe care le spun cu prietenii mei. 🙂
@celorlalți: într-adevăr sunt un pic narcisist și încântat de mine însumi. 😀
Oricum ar fi tot intr-o bucla infinita esti :).
Stii cum se spune, o imagine face cat o mie de cuvinte…Mie imi plac ”pozele” tale. Ce-o spune despre mine chestia asta?! N-a aparut inca psihologul?
Singuratate – e mesajul pe care mi-l transmite fotografia.
Nu stiu ce ai simptit tu atunci cand ai apasat pe buton.
Poate ne spui…?
poate fi emotia inteligentei sau inteligenta emotiei; bravo tie pentru modalitatea fireasca si deschiderea catre ceilalti!
“..într-adevăr sunt un pic narcisist și încântat de mine însumi.”
Atentie, automultumirea este periculoasa.. si nu uita ca s-ar putea sa fie un sambure de adevar si in ce a zis Zsoso..
ca prinzi esenta? motorul care genereaza “filmul” ?