Din categoria “am trait s-o fac si pe-asta”

1. Azi am folosit craigslist si chiar a functionat.

Oare de ce site-urile de anunturi nu or fi prins si in Romania? Sunt prea incarcate si greoi de folosit? Pe craigslist am postat un anunt intr-un minut (caut bilet la Opeth). Cineva care cauta sa vanda bilete pe craigslist l-a vazut, mi-a dat mail (prin aliasul de mail pe care mi l-a creat craigslist si care facea fw la mine), am cazut de acord pe mail si gata.

Cuvintele cheie? Simplitatea si Cautarea. Te duci la sectiunea New York -> Tickets si cauti Opeth. Nu browsezi, nu ai zece mii de categorii, nu stai sa citesti tot felul de porcarii.

2. pentru ca 1 a functionat, am reusit sa merg la Opeth chiar daca aflasem de concert fix ieri si era sold out. 🙂

OpethAnyway, acum un an as fi zis ca probabil n-o sa-i vad niciodata pe Opeth in concert, la fel ca multe alte formatii cvasi anonime de care imi place. O formatie care se incadreaza la progressive death metal, dar are niste interludii extrem de frumoase si bine facute. Cel mai mult la ei imi place albumul Damnation, un album acustic cu un sunet extrem de individual, finisat, foarte delicat si bine gandit, un album excelent.

Ei bine, am trait s-o fac si pe-asta. In seara asta am fost la Town Hall, un fel de sala de teatru in care am inteles ca de obicei se desfasoara evenimente… ceva mai linistite. 🙂

Mi-am incarcat bateriile si mi-am spalat creierii, mi-am amintit de vremurile bune din liceu cand ascultam Sepultura in noptile tarzii fara chef de somn.

In Martie vine dEUS… iar de saptamana asta ma apuc sa citesc TimeOut (acest Sapte Seri al New York-ului 🙂 ) mai des ca sa aflu de concerte mai din timp, nu ca de Opeth in ultima clipa.

7 Responses to “Din categoria “am trait s-o fac si pe-asta””

  1. Dan Anghel says:

    Opeth e valoare sigura. La Lyon am reusit sa ii vad de 2 ori, prima data prin 2003 intre “Deliverance” si “Damnation” intr-o sala mica de parca era private concert – nu stiu daca erau mai mult de 300 de persoane – pe o scena inghesuita, dar show-ul a fost la inaltime. A doua oara a fost anul trecut in decembrie, de data asta au fost minim 1000 de persoane, dar din pacate Martin Lopez era bolnav si l-a inlocuit bateristul de la Bloodbath. Albumele mele favorite de la Opeth sunt “Ghost Reveries” si “Orchid”.

    O zi buna

    PS : daca ti-a placut Damnation o sa-ti placa cu siguranta Srskogen, side project-ul lui Mickael Akerfeldt impreuna cu Dan Swano, deocamdata au scos doar o melodie “Mrdet I Grottan” pe care au si facut-o disponibila pe net dar momentan nu regasesc link-ul.

  2. Auras says:

    Vivi a crescut in ochii mei. Desi nu am auzit de formatie, suna bine 🙂

  3. Vivi says:

    Am gasit melodia respectiva pe Wikipedia: http://en.wikipedia.org/wiki/S%C3%B6rskogen
    O ascult, e ok, dar ii lipsesc sonoritatile atat de individuale de pe Damnation care ma fac sa ma duc la concert de death metal doar ca ascult doua melodii si niste interludii. 🙂

    Cu riscul de a te dezamagi, nu sunt death-metal fan, singura formatie din regiunea asta care imi place e Opeth. 🙂

    Anyway, a fost misto si ca au luat cate o melodie de pe fiecare album, in ordine cronologica, si se vede cum formatia a evoluat, e misto sa vezi cum si-au rafinat muzica de la un album la altul.

  4. Dan Anghel says:

    Ce am gasit eu comun intre Srskogen si Damnatation a fost linistea pe care ti-o inspira. M-am simtit linistit ascultand Damnation si la fel a fost cu Morden I Grottan, dealtfel Damnation il mai ascult din cand in cand intr-o sambata sau duminica dimineata senina:)

    Intr-adevar sa vede foarte tare la Opeth cat de mult isi imbunatatesc musicianship-ul pe parcursul albumelor si nu inceteaza sa experimenteze si sa inoveze. Au in schimb un DVD live super interesant, Lamentations. Prima parte e intreg Damnation live, a doua parte e Opeth clasic, in acelasi concert. Luate in ordine asta pasajul se face foarte bine:) Opeth transgreseaza de departe titulatura de death metal care li se aplica. Pe fiecare album. Cere o doza de antrenament sa asculti un album de-al lor in intregime (Damnation e altceva), dar pana la urma o piesa luata asa la intamplare de pe un album, oricat de buna ar fi ea, nu are nici pe departe acelasi efect ca si cand asculti albumul de la un capat la altul cufundat in intuneric si intins pe pat. E o intreaga atmosfera care se creeaza.

    Fan death metal sau nu, asculti Opeth, asta e important:)

  5. Dan Anghel says:

    PS : Pe Ghost Reveries chiar Mikael Akerfeldt admite ca a scos ce mai buna voce “clean” (nu aia de death:)) de care e capabil, desi tipul e cel mai tare grunter de death care exista:)

  6. CC says:

    biletu’ ? da’ biletu’ cat era ? la oficial ? dar speculantii cu cat il vindeau ?

  7. […] Am cumparat revista Time Out pentru prima data. Am remarcat reclama de la metrou in iarna, am vazut revista pe tarabe prin primavara si stiam ca Vivi o rasfoieste la NY ca sa afle de evenimente interesante, asa ca m-a facut tare curioasa coperta […]

Leave a Reply