Succesul unui blog nu se masoara in numarul de cititori sau numarul de vizitatori. Un blog nu respecta aceleasi reguli ale succesului ca un site iar cei care incearca sa le bage in aceleasi sabloane gresesc.
Ca blogger, motivele pentru care cineva te citeste pot fi multe
– pentru ca esti o persoana importanta sau te afli intr-o situatie inedita
– pentru ca ai scris un mesaj care a placut
– pentru ca te cunoaste personal
Inertia e mare. Daca citesc un singur mesaj care ma convinge pe un blog, ma abonez si probabil trebuie sa treaca vreo alte 20 de mesaje care sa ma plictiseasca ingrozitor ca sa ma dezabonez. Asta nu inseamna insa ca acele 20 de mesaje nu lasa o urma, sau ca nu imi formeaza o impresie despre acea persoana.
Succesul unui blog, pentru mine, se masoara in impresia pe care o lasa celor care il citesc (de ce am impresia ca altii nu cred acelasi lucru?). Exceptie fac blogurile care au pur scopuri informative, sunt surse neconventionale, necenzuratae si needitate de stiri – dar in Romania sunt prea putine de genul asta.
Cei care spun “eu scriu ca sa ma simt bine” ar trebui sa se intrebe “oare ce anume ma face sa mai simt bine”? De cate ori v-ati pus sincer intrebarea “de ce imi citesc oamenii blogul” sau “si de fapt, de ce dracu imi pierd eu timpul cu asta”?
Recunosc, uneori imi e teama sa ma intreb asta. Nu vreau sa stiu de ce ma citesc oamenii. Imi place sa traiesc in imaginatia mea si sa imi consider blogul interesant pur si simplu, desi sunt convins ca sunt oameni care ma citesc din unul din motivele enumerate de mai sus. Subconstientului meu ii place probabil sa creada ca oamenii ma vor gasi interesant asa cum sunt (si de-aia probabil unii sustin cu vehementa puritatea necontrolata a gandurilor de pe blogurile personale).
Daca te gandesti sa pornesti un blog, fi sincer cu tine insuti inainte de toate, nu-l face la intamplare doar pentru ca e la moda.
Apropo de unitatea de masura a succesului unui blog, mie mi-a spus cineva ca stie ca are mai putini cititori ca mine, dar “conteaza si calitatea cititorilor”. :)) Subtil, subtil…
Blogurile sunt ca oamenii care le scriu. Intersante, imbecile, clueless, geniale, pointless, logoreice, obsedate, simpatice, neconventionale, etc. Avand in vedere numarul de bloguri existente pe Net este putin probabil sa ai timp sa citesti mare lucru din tot ce se scrie zilnic, tot asa cum nu ai timp sa discuti cu zeci de mii de oameni in viata reala. Secretul e sa identifici blogurile cu care merita sa iti “pierzi” timpul si sa te tii de ele. De ce sa scrii? Motivatiile sunt nenumarate, asa cum si in viata reala discutiile au motivatii diferite.
sa inteleg ca azi nu aveai nimic de povestit?
Pur si simplu meditam la asta cand cineva mi-a spus “mda, am lansat blogul nostru, o sa isi gaseasca el singur cititorii, cui ii place bine, cui nu, nu… uite, tu il citesti, deci e interesant”. Eu le citesc blogul pentru ca ma intereseaza domeniul si ei fac parte din el, nu il consider un blog de succes si raman cu o imagine nasoala dupa ce citesc, lucru care le dauneaza.
Postez mesaje cand am opinii pe care le consider interesante, cand vad lucruri interesante, cand gandesc lucruri interesante. Blogul meu nu este un jurnal cu povesti despre ce fac eu in fiecare zi, desi poate lasa impresia asta. Sau poate ca este si nu imi dau eu seama.
Daca am un blog cu un singur vizitator care e insa super happy se zice ca’s blogger de succes? ð
Un quote care in vremea veche l-am folosit ca signature pe cateva forumuri zice ca “It is better to keep quiet, and be thought a fool, than to open your mouth, and remove all doubt”. Cica-i apartzine lui Mark Twain. Cand ma gandesc la un blog ash zice ca indiferent cat de la plezneala e facut este totushi o e xpresia a celui care e in spatelele iar asta e mai mult decat nimic. ð Nu-i chiar cea mai buna chestie insa, cand dau un search dupa vreun nume de coleg shi nu gasesc mai nimic, imi pare rau ca nu s-au luat dupa moda. ð
Happy weekend la toata lumea!
Intrebare : faptul ca practic iti asterni sa zic gandurile aproape in fiecare zi, simti ca te-a ajutat ca si persoana sa “evoluezi”, sa te”transformi” ? De ce zic asta intrucat eu cand am ajuns in Canada faceam cam 1 ora pe drum de la facultate acasa – si era un fel de “defragment” foarte bine venit.
Tu ? Pe langa blog iti prieste linistea de aici ? nu te mai suna, beep-uiesc, sms-usiesc tone de oameni ð u know what I mean ?
Blog-ul a ajuns deja un fenomen de masa si precum site-urile unele au succes altele nu. Pana la urma marele castig al internetului a fost faptul ca a dat posibilitatea tuturor sa se manifeste, este un mediu amorf care se muleaza pe personalitatea fiecaruia.Cred ca conteaza mai putin faptul daca un blog are sau nu succes. Eu de exemplu cateodata scriu poezii sau mici eseuri, o fac pentru ca asa simt in momentul acela, si dupa ce o fac ma simt mai bine.Cred ca la fel si blog-urile, unii scriu pentru ca simt nevoia sa spuna ceva si se iluzioneza ca cineva ii asculta ( internetul e mare nu ?). Nu stiu ce sa zic am vazut si eu tot felul de blog-uri, unele sunt serioase, altele haioase, altele sunt o insiruire de tampenii…. Poate ar fi util sa discutam de terapia prin blog.
Dan, blogul meu de pana acum m-a ajutat:
– sa fiu cunoscut si recunoscut. inainte de a avea blog suplineam asta prin participarea la forumuri
– sa comunic cu prietenii din Romania (care imi lipsesc). In loc sa vorbesc cu ei o data pe luna (si sa ma chinui sa fac rezumate ale vietii mele), blogul ma ajuta sa tin legatura cu ei, iar cand vorbim nu trebuie sa fac update-uri despre ce am mai facut.
– sa inspir si sa motivez oameni. exista persoane care ma citesc pentru ca gasesc inspiratie in mesajele mele, in succesele mele (oricat de relative ar fi ele), in felul meu de a gandi si de a fi.
– ma ajuta mai mult implicit sa formulez mai bine texte, sa comunic ce vreau sa spun cat mai pe scurt, sa inteleg cum reactioneaza oamenii la diverse formulari si feluri de a transmite un mesaj. nu o fac explicit, dar sper ca in timp sa trag invataturi din asta.
– blogul nu este o ocazie sa imi organizez gandurile. dimpotriva, este o oglinda a multora din gandurile care ma framanta in mod constant. cei care ma cunosc stiu ca gandesc prea mult. ð
Pentru mine blogul meu este un succes din toate motivele de mai sus. Reuseste sa ma prezinte lumii asa cum ma cunosc eu – un tip entuziasmat, cu multa energie si idei, foarte bun la ceea ce face, intr-o lume noua.
Nu stiu daca sa iau remarca la liniste drept ironie. Tin legatura foarte des cu cei din romania (stau pe messenger online cam tot timpul). Am inceput sa am prieteni si aici cu care vorbesc des. Colegul meu de apartament imi e prieten apropiat. Nu ma plang din pct asta de vedere.
O fi valabil si ce zice Twain, poate ca pentru multi e doar o confirmare ca sunt un idiot. ð
baaahhhhh Vivi baaahhhhh…. tu cand ai de gand sa scrii in engleza blogul, ca sa fie si mai multi oameni care sa citeasca?
in alta ordine de idei,
eu vad blogul ca pe un fel de scrisori broadcast, un manifest al singuratatii, un mod de a filozofa cu glas tare.
in alta ordine de idei… cind citesc bloggul tau in special despre america, imi aduc aminte de scrisorile persane ale lui montesquieu
in alta ordine de idei, si eu am scris bloguri si mai scriu inca… am inceput cu un blog de calatorie, care mi se parea util… decit sa stau sa trimit mailuri la prieteni, mai bine intrau ei si citeau daca aveau interes… acum scriu bloguri pentru a marca perioada asta de “auleo ma tai in tabla” pe care o traim. desi nu multe persoane imi comenteaza ceea ce scriu, am citiva prieteni cu care schimb idei folosind acest mod
parerea mea:
un blog de succes e un blog citit de multe persoane, iar un blog si mai de succes este un blog la care persoanele respective simt ca trebuie sa comenteze, sa isi spuna parerea… adica degeaba ai 100 de vizitatori /zi daca din astia doar 5 comenteaza, procentul activ este 5%, eu prefer varianta de 5 vizitatori constanti care toti comenteaza , isi dau cu presupul si parerea
nu e ironie sincer… am fost cat se poate de pozitiv si sincer. In fine pentru mine “linistea” de aici a fost prielnica.
si therefore – si eu ma gandeam sa-mi fac un blog parte fiind si motivele enumerate de tine mai sus, parte si ideea ca lumea sa stie cam cine este in spatele black slick philipstudios si in primul rand vreau sa-mi public si eu pozele de prin vacatnze, locuri care mi-au placut etc ð
Vivi, mare dreptate aveai intr-un comentariu de acum cateva posturi in care ziceai ca una scrii tu shi alta pricep cei ce citesc. ð
Citatul ala cu pricina vroia sa fie o motivare a sfarshitul postului tau ( “… nu-l face la intamplare doar pentru ca e la moda”). E insa valabil shi in cazurilor comentariilor (… ale mele de ex. ;-)).
eu am avut un fel de blog de fotografii si comentarii acum 3~4 ani, dar intrucat nu stiam/stiu php/mysql era doar html iar updatarea se facea cam greu.
1.am citit io intr-un blog despre elearning ca pentru a iti face cunoscut blogul/pentru a face parte din “blogosfera” trebuie sa comentezi la posturile din blogurile altora…==>Ca sa fie un blog de succes trebuie sa te dai pe langa unu’ si altu dintre “cunoscutii” bloagelor romanesti, pentru a iti pune un link amarat catre blogu tau….si atunci tot nu ai vizitatori asigurati..
2.Eu cred ca succesul unui blog se masoara in cate link-uri ai catre blogu’ tau de pe alte bloguri (ale oamenilor pe care nu i-ai intalnit…nu ai vb niciodata cu ei…si pur si simplu respecta ce scrii tu acolo)…
Un blog “prinde la public” daca:
1. are o “scriitura”, exprimare si stil originale
2. iti da teme de meditat
3. vorbeste intr-un mod “altfel” despre problemele de zi cu zi (asta ar intra la pct. 1)
4. Te invata ceva sau te mobilizeaza
5. autorul e o persoana publica, cunoscuta… (un om din presa, scriitor, developer :P, ) sau are vreun job mai deosebit (inginer la centrala de la Cernavoda – sa zicem)
…zic eu.
“tu cand ai de gand sa scrii in engleza blogul, ca sa fie si mai multi oameni care sa citeasca?”
Or il viziteze mai multi straini si mai putini romani — avand in vedere ca (in general!) engleza romanului lambda e destul de aproximativa si se plictiseste repede de dictionar ð
Nu stiu cum as fi putut spune mai bine ce m-a determinat sa bloghez, dar acum vreun an am scris despre acest subiect : http://stillmemory.ca/braindump/archives/2004_11.phtml#000566
Nu cred ca s-au schimbat multe de atunci ð In general eu citesc blogurile celor cu care pot sa ma indentific, nu neaparat pe plan profesional, dar ca om. De exemplu, sa lucrazi la Google sau nu, nu a fost un motiv care m-au facut sa-ti adaug blogul la blogrollul meu. In schimb, imi pare bine ca dezvaluiesti destul ca sa te pot cunoaste personal… sau cel putin asa cred.
http://www.google.com
http://www.yahoo.com
http://www.msn.com
Eu cred ca un blog are succes daca ceea ce scrii te reprezinta si daca in ceea ce scrii se pot identifica si altii.Imi place sa citesc texte comice si reflectii inedite despre viata.La urma urmei e interesant sa afli si parerile celorlalti despre ideile tale.