Am scanat în sfârșit cele câteva role de film pe care le-am tras anul ăsta.
Archive for September, 2012
Poze de la Burning Man
Monday, September 24th, 2012Tristețea blondelor frumoase
Friday, September 21st, 2012Am realizat recent că, de multe ori, un inginer ex-google care lucrează la ceva mai greu de înțeles este foarte asemănător cu o blondă sexy.
Mulți oameni par să asculte ceea ce spui și ceea ce faci, dar până la urmă te vor doar pentru corpul tău. 🙂
Acum înțeleg câte ceva din tristețea prin care probabil trec femeile frumoase.
Despre droguri și Polul Nord
Friday, September 7th, 2012Am sentimentul că o să nasc câteva sprâncene ridicate la ideea asta, dar o să încerc să explic ce am realizat eu recent. 🙂
Imaginați-vă cum este să fii la -50C. Cum ar fi să vă duceți la Polul Nord și să experimentați un frig atât de crâncen. Sunt convins că vă puteți imagina asta, cu toții am fost pe-afară iarna, ne-a fost frig, am fost la -10C.
Dar dacă n-ați fost niciodată la Polul Nord n-aveți cum să știți cu adevărat cum se simte la -50C. Nu știți toate implicațiile subtile ale experienței.
Singurătatea, frigul care îți pătrunde oasele, sentimentul de deznădejde, izolarea, faptul că nu îți poți scoate mănușile și sentimentul cu care asta te lasă… și combinația tuturor acestor sentimente într-unul singur, doar pentru că ești în acel frig crâncen.
Drogurile funcționează similar.
Diverse droguri te duc la diverse Poluri Nord ale propriei conștiințe. Unele îți exagerează afecțiunea, altele intelectul, capacitatea de introspecție, capacitatea de a conecta idei sau capacitatea de a realiza că realitatea este foarte fluidă.
Și deși îți poți imagina cum este să exagerezi fiecare din acele planuri ale conștiinței tale, este o experiență unică să chiar ajungi acolo. O experiență din care te întorci cu un pic mai multă înțelegere de sine, despre cum reacționezi atunci când ești la -50C, despre limitele propriei umanități și despre limitele umanității altora.
Nah, zic și eu, așa îmi imaginez eu că o fi cu drogurile. 🙂 Nu că aș fi încercat vreunul.
Și a mai trecut un Burning Man
Thursday, September 6th, 2012Puținele role de film pe care le-am tras sunt încă la developat, dar am vrut să scriu aici câteva gânduri acuma, cât sunt proaspete.
Ce am realizat de data asta la Burning Man este de ce anume este un eveniment atât de transformativ și absolut magic.
Burning Man este un loc în care ai șapte zile în care nu faci absolut nimic – nu ai muncă de făcut, nu ai internet, nu ai telefon – într-un spațiu bine delimitat și din care nu poți ieși, și asta împreună cu alți 60.000 de oameni care sunt în fix aceeași situație ca tine. Tonul întregului experiment este unul de radical self expression, unde fiecare este absolut așa cum își dorește și unde nimeni nu îl judecă pentru asta.
Gândiți-vă un pic la lucrurile de mai sus. Interacțiunile cu alți oameni sunt amplificate la maxim și de cele mai multe ori sunt mai autentice decât orice alte interacțiuni – pentru că fiecare este exact el însuși. Ai șapte zile în care nu numai că interacționezi cu alții, dar ai și o grămadă de timp în care nu faci nimic altceva decât să meditezi la asta, să te analizezi, să te observi, să experimentezi.
Faptul că ești într-un deșert face totul și mai suprarealist, te forțează să îți ștergi trecutul, să ștergi tot cu ceea ce erai obișnuit. Toată lumea este murdară și prăfuită și asta te unește într-un fel de ceilalți.
Sunt șapte zile în care ești eliberat de orice constrângeri din viața reală și în care ai permisiunea să treci prin orice sentimente, experimente, emoții sau alterări de conștiință ai tu nevoie să treci.
Toate astea fac Burning Man pentru mine un eveniment ca nici un altul, un eveniment terapeutic și care mă ajută de fiecare dată să mă cunosc mai bine și să mă întorc un pic diferit.