Archive for the ‘My life’ Category

Hmmm… :-)

Saturday, December 28th, 2013

Despre empatie

Tuesday, December 24th, 2013

A empatiza este un lucru care pentru mine nu vine natural. Sunt băiat și sunt inginer – două dezavantaje care mă fac să pornesc de la zero când vine vorba de a înțelege pe alții.

Cu toate astea am ajuns să cred că tot ce este important în viață se învârte în jurul empatiei – și sunt extrem de bucuros că am ales să îmi investesc timpul în a deveni mai bun la asta.

Când vorbesc de “empatie” nu vorbesc de “compasiune” sau de “simpatie”. Mi se par concepte diferite, empatie este atunci când înțelegi, compasiune este atunci când îți pasă. 🙂

Mi se pare esențial să pot înțelege alți oameni, fie că asta este în viața mea personală sau în viața profesională, prieteni sau de parteneri de afaceri, politicieni sau chelneri.

Asta vă doresc tuturor în noul an – mai multă empatie.

Ce mai fac eu în ultima vreme

Wednesday, July 3rd, 2013

Știu că scriu aici destul de rar, și de mai multe ori m-am întâlnit cu oameni care chiar dacă îmi mai citesc blogul uneori, îmi spun că nu știu cu ce mă mai ocup. 🙂

Așa că o să vă spun. Acum doi ani am plecat de la Google ca să văd cum e viața și în lumea reală. Timp de aproape un an și jumătate am trecut prin mai multe abordări și am experimentat. Am încercat să lucrez la idei care păreau bune, am încercat să lucrez de unul singur la idei de care eram pasionat. Am trecut prin TechStars NYC (un accelerator de startup-uri) ca și HackStar.

Ce au avut toate în comun a fost că m-au ajutat să cresc dintr-un punct de vedere sau altul. Am învățat, m-am maturizat, am văzut de aproape cum funcționează o lume diferită de cea a inginerilor de la Google. Am internalizat ce înseamnă să construiești un business, am început să înțeleg la ce sunt bun și la ce nu sunt, am învățat ce funcționează pentru mine și ce nu.

Din ianuarie, împreună cu cofondatorul meu Alan, am pornit o companie a cărei viziuni este să reinventeze comerțul electronic.

Timpul meu zilele astea se împarte între multe întâlniri – suntem foarte focusați pe a construi o echipă bună și recrutarea oamenilor potriviți cere mult efort și timp investit, scris de cod, și niște overhead general cu tot altceva ce ține de construirea unui business în stadiul ăsta – analize, conversații, decizii, stres.

Și nu în ultimul rând încă petrec foarte mult timp învățând din ceea ce facem și încercând mereu să mă îmbunătățesc pe mine și compania pe care o creăm.

Realizarea zilei

Sunday, November 25th, 2012

A vota informat nu înseamnă a ști ce promite un politician, ci a ști dacă promisiunile sunt susținute în vreun fel de realitate și fapte.

Atunci când ______ mă faci să simt că ______.

Thursday, November 8th, 2012

În ultima vreme mă gândesc mult de tot la relații interumane, și din motive personale, dar și pentru că îmi este extrem de util pentru a înțelege natura umană și a înțelege utilizatorii produselor pe care le construiesc.

Recent am avut o mică revelație care pe mine m-a ajutat foarte mult.

Deseori în relații avem tendința să facem presupuneri despre cealaltă parte implicată. Avem tendința să tragem concluzii, să judecăm, să decidem că felul în care se comportă celălalt, ce spune, ce face, înseamnă un anume lucru.

Și când decidem să comunicăm aceste decizii o facem acuzativ, sau în cel mai bun caz ca o afirmație despre o stare de fapt adevărată despre ceea ce simte și gândește celălalt.

Pentru că evident, în capul nostru, toată lumea se învârte în jurul nostru.

Cel mai interesant exercițiu pentru mine a fost ca în loc să trag aceste concluzii, să schimb un pic perspectiva. Să îmi dau seama că ceea ce vreau să comunic este cum mă face persoana cealaltă să mă simt, și să înțeleg dacă întradevăr asta intenționau, dacă ei trec printr-o perioadă mai ciudată, și dacă concluziile mele erau adevărate sau nu.

De aceea, în ultima vreme, în loc să trag concluzii și să fac presupuneri, încerc să introduc tot mai des în vocabularul meu fraze de genul “atunci când ______ mă faci să simt că ______”.

Pentru că de fapt asta este tot ceea ce vreau să comunic, nu să acuz, nici să judec. Vreau să îi ofer celuilalt prezumția de nevinovăție și să evit o neînțelegere, să verific dacă celălalt înțelege ce simt.

Și dacă am interpretat bine realitatea, să îl las pe celălalt să decidă dacă vrea să schimbe sau nu felul în care mă face să mă simt.

Cum arată drumul meu spre casă

Monday, October 22nd, 2012

Poze de la Burning Man

Monday, September 24th, 2012

Am scanat în sfârșit cele câteva role de film pe care le-am tras anul ăsta.

Mai multe poze aici.

Și a mai trecut un Burning Man

Thursday, September 6th, 2012

Puținele role de film pe care le-am tras sunt încă la developat, dar am vrut să scriu aici câteva gânduri acuma, cât sunt proaspete.

Ce am realizat de data asta la Burning Man este de ce anume este un eveniment atât de transformativ și absolut magic.

Burning Man este un loc în care ai șapte zile în care nu faci absolut nimic – nu ai muncă de făcut, nu ai internet, nu ai telefon – într-un spațiu bine delimitat și din care nu poți ieși, și asta împreună cu alți 60.000 de oameni care sunt în fix aceeași situație ca tine. Tonul întregului experiment este unul de radical self expression, unde fiecare este absolut așa cum își dorește și unde nimeni nu îl judecă pentru asta.

Gândiți-vă un pic la lucrurile de mai sus. Interacțiunile cu alți oameni sunt amplificate la maxim și de cele mai multe ori sunt mai autentice decât orice alte interacțiuni – pentru că fiecare este exact el însuși. Ai șapte zile în care nu numai că interacționezi cu alții, dar ai și o grămadă de timp în care nu faci nimic altceva decât să meditezi la asta, să te analizezi, să te observi, să experimentezi.

Faptul că ești într-un deșert face totul și mai suprarealist, te forțează să îți ștergi trecutul, să ștergi tot cu ceea ce erai obișnuit. Toată lumea este murdară și prăfuită și asta te unește într-un fel de ceilalți.

Sunt șapte zile în care ești eliberat de orice constrângeri din viața reală și în care ai permisiunea să treci prin orice sentimente, experimente, emoții sau alterări de conștiință ai tu nevoie să treci.

Toate astea fac Burning Man pentru mine un eveniment ca nici un altul, un eveniment terapeutic și care mă ajută de fiecare dată să mă cunosc mai bine și să mă întorc un pic diferit.

Săptămâna viitoare voi fi din nou la Burning Man

Thursday, August 23rd, 2012

Pentru al treilea an, mă pregătesc din nou de Burning Man. Abia aștept, o vacanță o să îmi prindă bine, și Burning Man este întotdeauna o sursă de inspirație și revelații.

New York, sunt dependent de tine

Tuesday, July 24th, 2012

Realizam zilele astea că New York-ul este ca un fel de drog.

Eu nici măcar nu am vrut să vin aici acum aproape șapte ani, și eram aproape convins că voi pleca după cam doi ani.

Și acum sunt dependent de orașul ăsta care deși are un milion de lucruri foarte mișto, are și părțile lui proaste care mă enervează. Și cu toate astea, mi-ar fi extrem de greu să plec.

Este un oraș care dă dependență. Un oraș ca un drog, pe care o dată ce l-ai trăit o să îți lipsească întotdeauna și o să ți-l dorești mereu.